De ce dietele drastice nu funcționează și ce alternativă există

„Ce pofta de dulce am!” – „Nu e bine! Abține-te!” – „Aș mânca niște ciocolată! Acum! Vreau să mănânc ciocolată!” – „Știi ca nu e bine!” –„ Doar o bucată nu strică” -„Nu te mai gândi la asta!” ?

Dialog interior. Ȋncerci să îți îngropi emoții și gânduri care inevitabil sunt acolo.

Iar în cele din urmă el se sfârșește așa:

„La naiba cu atâtea restricții! Mănânc! Oricum am muncit toată ziua, măcar atât merit și eu!”

Sau „Sunt în vacanță! Vreau să mă bucur de ea!”

Și uite așa cedezi o dată , de două ori, iar kilogramele se acumulează.

E dialogul care rula de multe ori în mintea mea. Am fost crescută cu ideea că de fiecare dată când fac o faptă bună, cum ar fi curățenia în casă, primesc o ciocolată.

Pe cale de consecință, eu si dulciurile am construit o relație specială. 🙂 Ȋncepeam o ciocolată și știi vorba aia: „cum apare, cum dispare”. Așa se întâmpla și cu amărâta de ciocolată.

Relația asta s-a păstrat până la 22 de ani când deja practicam sport în mod dedicat. Atunci am decis că e necesară o schimbare în alimentație.

Marea provocare pentru mine în acel moment era sa-mi stopez consumul de dulciuri. Știi și tu povestea „ Evitați consumul excesiv de zahăr etc”. Zis și făcut! Eram în ultimele zile ale lunii februarie când am hotărât. De la 1 martie n-am mai mâncat nimic pe bază de zahăr procesat.

Ce să zic… frumoasă experiență, un adevărat chin! Mi-a părut un efort imens de voință.

Totuși l-am depus, pe perioadă lungă de timp, de ordinul anilor. 🙂

Și eram foarte mândră de mine, iar lumea mă judeca sau mă admira, după caz, pentru ambiția mea.

Păcat că asta se întâmpla până când plecam în vacanță. Plecata fiind, mă relaxam, îmi dădeam voie să mănânc, doar „Am muncit mult, mi-am impus atâtea restricții…acum sunt în vacanța, merit să mă simt bine!”. Și recuperam.

Știi cum e omul când descoperă oaza în deșert? Așa eram eu în vacanță cu dulciurile. Altfel, mă comportam exemplar. 🙂

Nu mai vorbesc despre suita de  sentimente de vinovăție și regrete pe care le aveam ulterior. E subiect de abordat pe larg într-un articol viitor.

Spre norocul meu am avut un moment de revelație acu’ 3 ani după ce m-am întors dintr-o călătorie. Traversând o perioadă stresantă, nu am găsit resursele necesare să revin la restricția inițială. Am continuat pattern-ul mâncatului inconștient. Rezultatul au fost câteva kilograme în plus și o uriașă undă de nefericire.

Atunci mi-a fost limpede că felul în care am procedat în ultimii ani nu-mi era benefic. Mi-am dat seama că abordarea restrictivă nu e cea potrivită. Și am început să căut alte abordări.

 

Ce soluție am găsit? Pe scurt: ACCEPTAREA. Am învățat să îmi accept gândurile și emoțiile. Asta te ajută să iei decizii în mod conștient și asumat.

 

Brian Wansink, specialist în schimbarea comportamentului de alimentație, afirmă în cartea sa Mâncatul inconștient: De ce mâncăm mai mult decât credem:

 „Dacă ne negăm conștient ceva ce ne dorim în mod repetat , e foarte probabil sa sfârșim dorind acel lucru din ce în ce mai mult.

Indiferent că suntem privați de afecțiune, vacanță, televiziune sau mâncarea preferată. Să ai interdicții  nu e un mod de a te bucura de viață.

Cu toate acestea, primul lucru pe care mulți nutriționiști îl fac e să taie alimentele preferate. Acest lucru devine rețeta dezastrului, pentru că orice dietă bazată pe deprivarea de alimentele dorite va fi doar temporară.

Alimentele pe care nu le mâncăm ajung să ne mănânce ele pe noi. Când dieta se încheie- fie din cauza frustrării, fie a succesului temporar- vei reveni la alimentele preferate, devorându-le cu o pofta de necontrolat.”

 

Care e alternativa restricțiilor?

  • Ȋncepe prin a-ți observa gândurile și emoțiile atunci când apar, când simți presiune sau simți că pierzi controlul. Observând, devii conștient de ele.

Ȋn acest scop, eu folosesc o pauză de câteva secunde înainte, timp în care mă concentrez asupra respirației.

  • De fiecare dată când te suprinzi având o poftă sau un gând răzleț precum „Aș mânca ceva dulce”, nu le respinge spunând  „Nu te gândi la asta!”, ci dă-le voie să se manifeste, cu toate că e neplăcut uneori. ACCEPTA-LE !

O dată ce le dai voie să se manifeste, dorința de a mânca se astâmpără  sau chiar dispare.

  •  Asumă-ți decizia pe care o iei, indiferent dacă alegi să mănânci sau nu.

Asta te va face să fii tu în controlul poftelor și dorințelor, nu să te domine ele pe tine.

Și ce poate să-ți ofere mai multă încredere decât puterea pe care o simți atunci când ești în controlul propriilor emoții și acțiuni? Pentru mine asta înseamnă libertate. Si ai libertatea de a-ți crea existența pe care ți-o dorești. Fii artistul vieții tale !

Cu drag,

Roxi.

P.S.1. Mă interesează să știu dacă ai trecut și tu prin experiențe asemănătoare, precum cele ale dietelor restrictive. De asemenea, sunt curioasă ce părere ai despre acest tip de abordare si daca esti curios sa afli mai mult legat de subiect. Lasă-mi commentul tău mai jos.

P.S.2. De mare folos atunci când adopți această alternativă e să păstrezi un jurnal Asta te va ajuta să faci conștientizările necesare pentru a realiza schimbările pe care ți le dorești. Dă click pe articolul de mai jos să afli cum o poți face în mod eficient:

Cum te ajută păstrarea unui jurnal când vrei să slăbești